•   s-a incheiat o perioada de 8 ani, petrecuta in cadrul unei companii.

Au fost ani cu multe schimbari si cu multe lucruri de invatat, cu bune si mai putin bune, cu provocari si bucurii.

A fost un final dureros, oricat nu am vrut sa imi recunosc – prin prisma separarii de oameni dragi, a lectiilor invatate (si nu mereu pe calea usoara).

A fost, paradoxal, si eliberator in acelasi timp – impingandu-ma sa merg catre visul meu.

–

•   am incheiat o relatie dupa 5 ani (cu on and offs), pentru care imi si luasem decizia sa ma mut in Iasi 😉

A fost una dintre cele mai dureroase si in acelasi timp rationale decizii din viata mea.

A fost si cea mai frumoasa despartire pe care puteam sa o am – daca o despartire poate fi frumoasa.  😛

–

• am avut cateva luni in care nu ma regaseam nicaieri.

Stii senzatia aia ca vrei sa te muti, dar n-ai sti unde, pentru ca nicaieri nu se simte ca fiind “acasa”…

Din fericire, s-a asezat locul cand eu m-am asezat interior.

–

• am invatat si descoperit noi tipare ale mele, laturi pe care nu stiam ca le am si manifest – cu plus si minus.

Mi-am depasit limite, pe care cumva nu credeam ca o sa le trec – in alte relatii dupa acea schimbare de drum.

Oamenii care au aparut in viata mea au fost cei mai potriviti sa ma invete inca ceva pentru completarea puzzle-ului, oricat de dureros a fost din nou.

–

• am avut al treilea moment din viata mea cand am simtit – din fericire pentru foarte scurt timp, cum am povestit AICI – ca nu mai pot merge mai departe si ca nu mai vreau.
  

Noroc ca unul dintre lucrurile invatate in anii astia a fost faptul ca toate vin si trec, e doar o chestiune de timp – si pot trece prin orice, indiferent cat doare.

–

•   am avut surprize legate de prieteni care erau in viata mea de ani de zile – pe acel principiu “I didn’t see it coming”.

• am fost judecata dur pentru alegerile mele in mai multe randuri, de catre oameni mai apropiati sau mai putin. Mirarea e ca, din diferite motive, nu ma asteptam sa o faca, sau am inteles si acceptat mai greu fricile si motivatiile din spate. Asteptarile, bata-le vina 😛

• am terminat cursul de Evolution Coaching si 2 tabere, profund revelatoare dar si profund ravasitoare – pentru ca au scos si mai mult la suprafata din ceea ce zacea inauntrul meu. In plus adaug si initierea in Karmic reiki si regresii – sa tot caut, nu? 😉

• niste revolte ale organismului meu, care se aliniasera acum 3 ani, au dat semne ca se plictisesc asa cumintele 🙂
  

• a fost o provocare pentru mine, dupa ce am lucrat de cand aveam 18 ani (ca promoter, cu 3 lei/ora ), sa fiu mai neproductiva financiar anul asta decat am fost obisnuita sa fiu.

Si nu despre bani era vorba, ci despre ceva ce am facut 16 ani si acum ma scoatea din obiceiurile mele. Era despre o eticheta pe care eu mi-am pus-o mie insami si de care m-am despartit.

–

***

Anul asta am cunoscut o noua Eu, mai pusa pe joaca si traznai, care simte din ce in ce mai rar nevoia sa controleze lucrurile si sa le bage in tiparele cunoscute.

O noua Eu care a integrat (nu doar rational)

ca e CEA MAI IMPORTANTA in propria viata – asa cum suntem NOI TOTI. 

––

–

Care e cea mai mare PROVOCARE pe care o simti TU in momentul asta?

Ce anume te preocupa cel mai tare?