“Scrii prea simplist, nu e cine stie ce.”, imi spune una dintre prietenele mele acum vreo 2 ani.

In prim stadiu, am ramas blocata.

Ea, o tipa foarte culta, care atunci cand avea chef sa scrie, ieseau din condeiul ei niste texte absolut fabuloase, legat de care ii comentam eu ca uneori am nevoie sa le citesc de doua ori, ca sa pricep ce vrea sa transmita. Cuvinte pe care nu le foloseam in mod curent, constructii de fraze inovatoare dar alambicate. Eu, genul care eram relativ la inceput cu scrisul, care incercam sa pastrez cuvintele simple si frazele scurte, si care scriam fie ca eram inspirata, fie ca nu eram in momentul respectiv (pentru ca deja era munca mea).

Din fericire, nu am luat lucrurile personal: “Inseamna ca nu scriu pentru tine, e ok asa. Trebuie sa scriu si ceva prost, ca sa invat in timp sa scriu si bine.”

Si asa a fost, acum remarc si eu diferenta intre ceea ce construiam acum ceva ani si ce incheg acum, dupa multe cuvinte scrise, multe ore puse aici, dupa mult exersat.

Dar asta e un caz fericit. 😉

___

Acum ceva ani, un fost iubit imi spune dupa un botez la care am mers impreuna:

“Eh, sa nu te superi, dar le-am auzit pe M si D comentand ca esti praf la dans, n-ai nici o treaba.”, M si D fiind doua femei care mie mi se pareau foarte frumoase si pe care le admiram ca stil.

A fost o lovitura care m-a pocnit bine. Pe asta am luat-o personal – ani de zile am evitat sa dansez, si am mai si glumit ca “eu am doua picioare stangi”.

___

Cred ca iti suna si tie cunoscut situatiile de tipul celor de mai sus.

Sunt acele momente in care oameni din jurul tau se gandesc sa isi dea cu parerea (uneori fara rele intentii, sau doar la nivel de conversatie). Sau, in cazuri mai grave, sa intre cu bocancii in viata ta, explicandu-ti cum poti face mai bine x sau y.

Din pacate, de multe ori le luam personal si asta ne afecteaza (cum a fost la mine cu dansatul).

___

De ce se intampla asta?

Explicatia are legatura cu traumele noastre profunde. In momentele pe care le percepem ca fiind un atac, prin critica indreptata catre noi, se activeaza in interiorul nostru fie rana de respingere, fie cea de nedreptate, fie cea de umilinta.

___

Cum stii ca se intampla asta?

Intri in defensiva – manifestat sau nu in exterior.

Rana de respingere activata te va face sa te simti si mai nemultumit de tine insuti, sa iti reprosezi ca nu esti suficient de bun, ca oamenii nu te vor mai vrea in viata lor daca nu esti conform. Stima de sine se prabuseste cu viteza uimitoare.

Rana de nedreptate activata te va face incerci sa faci totul perfect, tot din teama ca cei din jur sa nu cumva sa nu te mai accepte in viata lor (diferenta e ca aici intri mai mult in zona de actiune, fata de zona de respingere). Te va face sa te revolti fata de ceilalti – ca isi permit sa se bage – sau fata de tine insuti, ca nu ai facut suficient de bine ceva.

Rana de umilinta activata te va face sa te culpabilizezi, sa te pedepsesti, chiar si printr-un dialog interior exagerat, pentru ca nu ai facut x si y mai bine.

___

Cum poti gestiona sanatos critica?

1. In primul rand, fii constient de ranile tale care se activeaza.

Asta o poti obtine prin observare atenta a situatiilor in care “construiesti” zidul de aparare.

(voi mai reveni pe tema aceasta)

2. Fa diferenta constient intre parerea celorlalti si realitate.

3. Ca manifestare exterioara, poti raspunde (in mod sanatos, nu din zona ranita):

“Multumesc ca ti-ai impartasit opinia.”

Mesajul pe care il transmiti, daca comunici fara sa fii agresiv, din zona de detasare, este:

“E parerea ta, nu ma defineste pe mine.”

Aici cei mai multi critici vor ezita sau vor incerca sa “indulceasca” lucrurile.

Daca insista sau spune lucruri rautacioase, cum ar fi…

“Ai fost groaznic in prezentarea de azi. Mai bine te lasi, nu prea e zona ta asta.”

pasul urmator va fi…

4. Cere-i sa repete ce a spus.

“Nu am inteles ce ai spus, poti sa repeti mai clar?”

Majoritatea se vor opri aici, nu vor repeta, pentru ca repetarea ii face si pe ei mai constienti de ce spun.

Daca totusi repeta parerea rautacioasa pe care a exprimat-o…

5. Clarifica tu lucrurile cu privire la intentiile persoanei.

“Incerci sa ma faci sa ma simt prost, inteleg?”

“Incerci sa imi ranesti sentimentele?”

Si aici se mai filtreza o parte din cei ce simt nevoia sa improaste cu critica in stanga si in dreapta.

Daca continua…

6. Subliniaza-i clar ca parerea lui e parerea lui, e dreptul lui sa o aiba, dar nu e si nu o realitate care sa fie relevanta pentru viata ta.

“Poti sa crezi ce vrei, e doar parerea ta, nu realitatea mea.

Si daca tot impartasim opinii, stii ca oamenii critici au rezervat cel mai mult criticism pentru ei insisi?

De fapt, tu acum imi/ ne arati ca esti nemultumit de tine.”

___

Sa nu uitam ca legea oglindirii ne arata, atunci cand criticam pe cineva, ce respingem la noi insine. Si invers e valabil – ce critica altii e ce resping la ei insisi.

Asadar, ca o recapitulare rapida:

1. Observa cand se activeaza ranile

2. Da un zoom-out, ca sa iti readuci aminte ca parerea celorlalti ≠ realitatea.

3. Raspunde fara agresivitate sau sarcasm.

Nu uita, fiecare om care simte nevoia sa te atace e un om ranit, care sufera, caruia tocmai i s-a activat o trauma din cele cinci si a pus masca la inaintare.

Raspunzandu-i in acelasi ton, ii raspunzi din ego si iti intaresti rana.

4. Nu lasa parerile celorlalti sa devina realitatea ta.

Pe de alta parte, e ideal sa le treci prin filtrele tale in mod detasat (si nu cele ale ranilor), si sa iei de acolo daca e ceva constructiv, pentru ca asa crestem.

5. Critica nu este feedback.

Fii la randul tau constient cand ai tendinta sa (te) judeci sau critici.

(voi reveni pe subiectul feedback-ului oferit in mod constructiv)

6. Tonul face muzica, si atunci cand exprimi o parere, si cand raspunzi la una.

___

Astept cu drag sa imi spui intr-un comentariu sau mesaj daca ti-a fost de folos modul asta de a aborda criticile care vin spre tine.

___

PS: Daca esti din / in Iasi, te astept pe 7 – 11 – 18 iunie la seria de evenimente “Fa pace cu ranile tale!”, unde vom trata mult mai detaliat subiectul, cu mai multe exercitii practice pe fiecare trauma si recomandari specifice.

Daca nu esti din Iasi, iti recomand sa te abonezi GRATUIT pentru a face parte din comunitatea noastra. Asa vei primi periodic bonusuri si cadouri – exercitii si materiale care nu sunt disponibile “la liber” pe site si pe Facebook, avand acces GRATUIT la mult mai multe resurse pentru tine. In plus, vei fi la curent cand voi organiza evenimente si online (pentru ca este si asta in plan).

Zile constiente sa ne facem! 🙏😊